Între cele două „limite” ale vieții, existența noastră este o călătorie. „Călătoria vieții mele”, am început-o venind pe lume într-o familie de ardeleni care m-au crescut în spiritul ideii: „fii diferit în lumea aceasta, pregătindu-te pentru lumea de dincolo”.

Vocația desenului, a amestecului de culori, le-am cultivat într-un set de valori care mi-au marcat traseul vieții. Într-o călătorie orice popas este binevenit. În arta pe care o practic, care la rândul ei este și aceasta o „călătorie”, expoziția din care lucrarea alăturată face parte, este un: „Popas”.

Lumea post modernă în care „călătorim”, nu mai are niciun filon ideologic, dupa umila mea convingere și Arta nu mai trebuie catalogată în genuri, stiluri, cât mai degrabă făcând parte dintr-unul dintre cele două spirite și anume: al lumii și al Divinității.

Tarabele acestei lumi îți oferă și te îmbie să le cumperi gunoaiele, valorile fiind ascunse ochilor noștri. La fel este și în artă.

Călătoresc… din când în când fac câte un popas…

Emil Pașcalău, text preluat din discursul vernisajului expoziției „Popas” – 2019, Complexul Muzeal Arad